Randamentul anual obtinut din chiria unui apartament in Bucuresti este de 6% in euro, ceea ce este cu putin peste randamentul unui depozit bancar. De aceea achizitia unui apartament cu scopul de a fi inchiriat nu reprezinta o afacere tocmai profitabila. Acest lucru se datoreaza si declinului continuu in care se afla piata imobiliara de 3 ani si care a determinat scaderea considerabila si mentinuta a chiriilor.
Fără a se lua in calcul costurile necesare pentru întreţinerea în timp a apartamentului, eventualele costuri cu dobânzile în cazul cumpararii apartamentului prin credit sau impozitul pe veniturile din închiriere(de 12% sau 16%), se pot obtine randamente ce variaza între 4,8% şi 6,0%, calculate ca raport dintre valoarea chiriilor anuale şi pretul de cumparare în cartiere precum Militari, Rahova, Unirii sau Pantelimon,.
Datele statistice arată că în primul trimestru al anului numărul inchirierilor tranzactionate pe piata imobiliara din Romania a crescut cu aproape 10%, dar inca nu se apropie de valorile maxime. Situatia reala este insa una neclara deoarece la nivelul Capitalei pentru mai puţin de jumătate dintre apartamentele închiriate se înregistrează contract la Administraţiile Financiare. Asa dar, circa 80.000 de contracte de închiriere a imobilelor (apartamente, terenuri, spaţii comerciale, cat si alte tipuri de clădiri) sunt înregistrate oficial în Bucureşti, în condiţiile în care se estimeaza că doar numarul locuintelor inchiriate este de aproximativ 130.000 de unitati.
Dintre zonele Capitalei, Pantelimon-Delfinului prezinta cel mai ridicat randament din inchirierea apartamentelor, de aproximativ 6%, datorita pretului de achizitie mic si pretului de inchiriere mediu, Unirii-Cantemir, circa 5,7% , unde atat nivelul pretului de achizitie cat si cel de inchiriere sunt ridicate, Colentina-Kaufland se situeaza la acelasi nivel de 5.7% deoarece costul de achizitie este unul scazut si cel de inchiriere mare, iar cel mai mic randament il are zona Rahova-Sebastian, 4,8%, atat pret de achizitie cat si de inchiriere mic.
Numarul de tranzactii ramane scazut deoarece investitorii sunt constienti de randamentul mic ce poate fi obtinut din închirierea unui apartament, iar achizitia unuia pentru a fi dat inchirierii nu ar constitui o investitie profitabila. Cei care cumpără sunt doar cei care au cu adevărat nevoie de un apartament si care cauta sa obtina temporar o sursa de venit din acele chirii.
Discrepanta dintre salariile medii din România şi preţul apartamentelor explica numărul redus de tranzacţii imobiliare. Ar fi nevoie de 2,4 salarii medii pentru cunpararea unui metru pătrat de apartament, comparativ cu 0,9 – 1 salariu în Cehia sau Ungaria. De aceea majoritatea romanilor prefer sa plateasca lunar chiria locuintei, aflandu-se in imposibilitatea de a plati rata creditului pentru casa in urmatorii 20-40 de ani. Instabilitatea economica, inflatia cat si nesiguranta locului de munca ii determina pe acestia sa ezite sa isi assume un efort financiar atat de mare si pe un termen atat de lung.
In ultimul timp s-a observant conturarea unei piete noi in care proprietarii de locuinte rezidentiale nou construite caută sa le ofere spre inchiriere la un preţ pe metru pătrat comparabil cu cel al unui apartament vechi. Pentru apartamentele mobilate din Bucureşti nivelul chiriilor ating nivelul de 6 şi 9 euro pe metru pătrat. Motivul pentru care aceste locuinte sunt date spre inchiriere este fie pentru că a fost cumparata cu scop investiţional, fie din necesitate.
Apartamentele noi de inchiriat care se gaseau pe piata pana acum erau oferite direct de dezvoltatori, si acest lucru se intampla din cauza lipsei cumpărătorilor. Insa, proprietarii încep să-şi închirieze apartamentul intr-un numar tot mai mare, iar acest lucru ar putea exercita presiuni asupra pieţei chiriilor din Romania care momentan are dimensiuni foarte reduse.